Cosmarul!


Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

A inceput scoala de o saptamana, iar eu am deja cosmaruri…

Unele sunt relativ ok, am doar sentimentul acela in care iti vine sa te careti pe pereti ca sa scapi de gura lumii. Dar unul incepe sa ma sperie, mai ales ca se repeta…

Deci incepe cu mine, cu ghiozdanu’ in spate, afara apune soarele, iar eu ma plimb relaxata pe bulevard, pana cand incep niste umbre sa se prelinda prin spatele meu. Sfarsesc prin a fugi ca din pusca de nenorocitul de „viitor”. Si cand spun „viitor”, nu ma refer la imagini aleatorii fara sens pentru urmatorul deceniu, nu! Ma refer la cuvantul in sine, viitor, care fuge dupa mine, avand dupa el cele doua puncte de pe „ii”, care nu se pot tine dupa „viitor”. Si stati, ca nu e dezbracat si simplu, ca doar nu s-o apuca sa topaie dupa mine. Nu, are patru picioare, doua in fata, doua in spate. Eu il vad in oglinda, deci “V-ul” este capul, care are si doua maini, iar cu una isi tine palaria. Viitorul meu e verde si are un palton kaki, asortat cu palaria, logic.

In mod normal as rade, acum doar zambesc de ce naiba poate visa omul… In mod normal, am o imaginatie bogata, problema e ca nici macar inconstientul mea nu poate sa-mi arate viitorul, lucru care e trist, ma bazam putin pe el, ca sa ma inveseleasca sau sa-mi ia cel putin speranta asta care atarna deasupra mea, pregatita sa se mai scurga un pic peste visele mele puerile.

Mi se pare mie, sau lumea asta devine din ce in ce mai cruda?
!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s