Archive for Septembrie, 2009

Cum sa adaugi filmulete pe wordpress!


Probabil aţi observat că platforma WordPress nu acceptă codul HTML decât la filmuleţele de pe youtube şi dailymotion. Mulţi şi-au pus întrebarea “Cum să adaug filmuleţe pe wordpress?“, bineînţeles în afară de cele de pe youtube. Mai jos aveţi paşii exacţi pentru a adăuga un filmuleţ pe blog:

     * Ai nevoie de un cont pe www.vodpod.com

     * Copiază codul HTML al filmuleţului pe care doreşti să-l adaugi pe blog.

     * Accesează siteul www.vodpod.com.

     * Click pe “Paste embed code”.

     * Lipeşte codul HTML al filmuleţului.

     * Click pe “Preview”.

     * Click pe “Post to blog” şi alege platforma WordPress.

     * Completează câmpurile “Blog URL”, “Username” (cel de la WordPress) şi “Password” (tot cea de la blog).

     * Click pe “Options” => “Get the code”.

     * Copy pe codul generat şi paste în interiorul articolului, în locul în care vrei să apară filmuleţul.

P.S: am luat acest articol de pe blogul http://snapto.eu/2008/11/25/cum-adaugi-filmulete-pe-wordpress/  . Mie, personal, mi-a fost de mare ajutor!


Adevarul Pozelor


am gasit filmuletul acesta si mi se pare foarte interesant, nu pot descrie exact ce vreau de fapt sa spun, deci mai bine vizionati-l

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about „adevarul pozelor„, posted with vodpod


Desene Animate!


 

Daca tot am pomenit in treacat de “viata cu louie” (life with louie), ma gandeam sa aflu daca se mai uita cineva la desene in zilele noastre, in afara de animeuri :P. Eu imi amintesc de desenele animate pe care le vedeam  acum cativa ani, care ma amuzau si care inca ma amuza cand le revad pe youtube. Printre favoritele mele erau viata cu louie, deci omul acela este genial, are niste glume… am aflat ca desenele sunt inspirate din copilaria comedianului Louie Anderson, care este, bineinteles, personajul principal al intregii seri. Sau ma mai uitam la “piratul jack cel teribil”. Din cate stiu eu in Anglia a fost un serial celebru cu piratii, iar acest desen animat il pariodeaza. Din pacate au fost dati in judecata sau asa ceva, de aceea nu sunt foarte multe episoade. Dar oricum, sunt amuzante. Va recomand episoadele “insula pufoasa si roz” sau “sabia cantatoare”. Acestea sunt favoritele mele, impreuna poate si cu “copii de la 402”. Bineinteles ca-mi plac si desenele gen “tom&jerry” adica cele de la looney tunes

Aceste desene animate chiar sunt pentru copii, deci banuiesc ca e putin stupid faptul ca scriu despre ele. Dar pot sa pun pariu ca nu sunt singura. Si oricum, tot e mai bine decat sa ma ascund ca ceilalti “copii mari”(se recunosc ei). Si ma gandeam sa postez niste glume, replici, perle! Da, stiu, am o pasiune pentru ele 🙂

 

Andy: Priveşte, ticălosu’ de Janson îşi mută casa mai aproape,o să fiu cu ochii pe el!
Louie: Aşa e, tată. Sunt sigur că se trezeşte în miez de noapte, se furişează afară, sapă fundaţia şi împinge casa spre noi cu 20 de cm, PÂNĂ LA CRĂCIUN VOR FI LIPITE !! :))
Andy: E posibil, Louie !

Andy: Iarashi atzi umblat la televizor???
Loie: nu
A: vreau sa vad ziua cea mai lunga shi nu gasesc decat stiri despre inundatie!
A: uita-te shi tu:iunndatie,inundatie shi iar iundatie!ce se petrece???
A: e inundatie… tata.

Andy: Deci Janson esti patolog asa`i? Ce`i aia?Cauti carari prin paduri?
Janson: Defapt, patologia se ocupa cu studiul cadavrelor
A: Ce? Studiezi mortaciuni cumva?
J: Intr`o exprimare mai cruda ai dreptate
A: Ai grija o clipa de astea?
J: Sigur
A: Hey !!! sper ca nu ai venit direct de la serviciu
J: Nu.
A: PENTRU CA NU VREAU SA IMI VERSI SUC DE PATOLOG PE BURGERI

Louie: in ce lume cruda traim!! 

 

Andy: Vecinul e ticnit .Studiaza cadavre.

Aura: Da toti avem un hobby.

Andy: E vegetarian!

Aura: Crezi ca o sa vrea cartofi dulci? (catre Janson) Am aflat ca sunteti un vegetarian care studiaza cadavre.

 

Andy: hai,louie, cu ambele manute!
Louie: te tin cu ambele maini!
Andy: mai pune una!”

Andy: Dar cine sunt eu, Noe?

Andy: tipul e ticnit. N-ar recunoaste o calamitate naturala nici daca s-ar insura cu ea!

 

aura: i-am facut o baie

andy: dar e un peste

 

Andy:De ce nu inveti si tu ceva inofensiv: Ca pokeru.

 

Melvin: Ei bine, sa stii ca Melvin la batut pe Melvin de 27 de ori si Melvin la batut pe Melvin de 26 de ori, deci e o competitie foarte stransa.

Louie: ce palpitant!

Melvin: Esti amuzant louie… pot sa-ti spun Melvin? 

Louie: nu

Louie: pion, tura, un calaret, martoaga, tigru, beauty black, don quijote?

Melvin: cal, ii spune cal!

Louie: sah- bat!

 

Aura: si andie tu ce i-ai cumparat mamei tale?
Andy: i-am cumparat o camasa uzata de forta, e prevazuta cu o banderola pentru ochii si un calus…

Aura: Andy, e mama ta.
Andy: Spune-i ca sunt in gradina,in Canada!

Andy: Mama, buna!Tocmai ii spuneam Aurei ca abia asteptam sa stai la noi… in garaj!

Helga: Era si timpul sa ma invitati la voi.
Andy: Nu te-am invitat, te-ai autoinvitat!”

Louie: Hei,Laura,stii sa prajesti oua?
Laura:De unde sa stiu eu? Hei, arat eu ca o gaina, cap sec?
Louie: Din unghiul asta e o oarecare asemanare.”

Andy: Cum se mai complica lucrurile…la inceput ai o singura mama,un cadou, si dintr-o data te trezesti inconjurat de mamici ca de ciuperci”

 

Helga: poezia lui a fost publicata in reader’s digest.

Andy: noi am pus poezia lui Tomy pe frigider.

 

Aura: Louie, intr-o zi vei invata ca in viata sunt lucruri mult mai importante decat bani !
Louie:Stiuu!Dar iti trebuie o gramada de bani ca sa le cumperi

Andy: Un claxon? La ce iti trebuie un claxon? Te-ai nascut cu o gura mare, foloseste-o

Aura: Ce faci,draga?
Andy: Fac o opera de arta.
Louie: Hei, DaVinci,in locul tau nu as munci prea mult!
Andy: Ce tot spui?Mi-e asa de foame ca as manca un… O VARZA?! Ce dracu’ e asta?”

Louie(cica spune o rugaciune): Asculta! Vreau sa-ti multumesc pentru ca am o mama ATAT DE MINUNATA pe care o IUBESC MAI MULT DECAT ORICE ALTCEVA si care chiar daca nu mi-ar lua un caine si stiu ca e ceva greu de crezut e totusi CEA MAI FRUMOASA, CEA MAI DULCE, CEA MAI DRAGUTA MAMA DIN LUME!!!!!!!
Andy: Louie de ce tipi

Louie: Vreau sa ma auda :D!
Andy: Tot cartierul poate sa te auda asa ca termina!

Andy: nu-mi pasa cat e de destept, nu-i platesc facultatea (catre catel)

L: miroase aici, ciocolata, aur negru!
A: poate noului propietar al lui scott nu ii va placea ciocolata!
L: va fi orb mama! nu idiot!

Tomy: -Pot sa-l hranesc pe Piper ?
Louie: -Nu, nu stii cum e, il strici!!

Aura: o sa va imprieteniti
Louie: a da… ce sa fac cu el?sa il pun in lesa? sa il plimb pe trotuar?(pe pesisorul lui auriu)
Andy: nu imi zice ca ne face deja probleme

Andy: la ce ii trebuie un animal? i`am dat un fratior

Louie: Cat cantareste?
Andy: Ma bucur ca ai intrebat. Modelul acesta cantareste… pai… Cantareste enorm! De unde sa stiu? Intinde-te pe jos si trec peste tine, poate imi spui chiar tu!

Aura: La urma urmei… cine ar putea uita incidentul cumplit din Kenosha…
Andy: E un simplu zvon… nici nu s-a facut un raport oficial.
Aura: Se pare ca una dintre masini s-a desprins, a aterizat pe o pajiste din tinutul invecinat si a speriat vacile asa de tare, incat li s-a branzit laptele!

Louie: Nu ma tem de respiratia dragonului tata, pot sa ma urc in el cand vreau…
Andy: Asta e spiritu` familiei !
Louie: …Numai ca nu vreau

Andy: Batranul McDonald avea o ferma, dar i-a confiscato guvernul… iia iia o

 

 

 life_with_louie1mad_jack_the_pirate-show

 

 


Ce Cred Eu!


-spune-i criza adolescentina daca o sa te simti mai bine, dar taci-

Nu inteleg nimic din lumea asta. Ne nastem, toata lumea e fericita de asta, sau nefericita, depinde de cum iti nimeresti familia, doar de! Norocul ti-l faci singur… Adica de aceea stai inchis acolo 9 luni, ca sa te gandesti cum sa-ti faci norocul mai bun in viata ce va urma si de care tu nu ai habar. Apoi trebuie sa inveti sa traiesti, sa-ti bati capul cu chesti care nu-ti aduc nimic, sa mergi la scoala si sa fi cineva, sa-ti faci familia fericita si mandra de tine ca sa nu te simti ceva care termina degeaba oxigenul, deja limitat, din lumea aceasta “mare”, plina ochii cu locuri ciudate care le numesti “acasa”. Cand ajungi la adolescenta incepi sa te gandesti la chesti de genu’, deoarece dai de alti oameni care nu gandesc ca tine, dar care fac acelasi lucru ca si tine, adica se nasc si ei candva, pe urma iti arunca in fata o chestie pe care ei o numesc “a-ti trai viata” ca mai apoi sa moara, desigur, la fel ca si tine candva.

Deci “viata” este o chestie mare sau mica, depinde cum o vezi, dar in care toti facem acelasi lucru, in mare, detalile nu conteaza intotdeauna…

Doar acum am realizat ce minunat o sa fie, abia astept sa cresc “mare”, sa-mi bat capul cu tot felul de chestii care ajuta la „dezvoltare”, apoi sa raman invizibila pentru restul universului, dar sa fiu totusi fericita cu amintirile celor 100 de oameni care m-au cunoscut vreodata, iar apoi sa ajung in ultimul stagiu, adica sa mor, bineinteles…

Gaara

 

 

Post Scriptum:

Ceea ce am scris e doar o parere de a mea de acum cativa ani, ma gandeam ca ar merita sa fie postata… stii, parca are un adevar printre randuri, dar, vedeti voi, asta e doar parerea mea.


Cerculete Inlantuite…


walking_in_circlesSi uite acolo in departare, el se pierde fara sa vrea in zare, se duce si nu se mai intoarce, isi ia zboru sus in nori, incearca sa-si gaseasca steaua cea de mult apusa, dar cu umbra in intuneric el se ascunde dupa raze si nu mai vrea nicicum sa iasa din ale cerului brate, vrea din nou la inceputuri, cand totul era liber, fara cuvinte, fara alte gesturi tematoare ce ascund a vietii de acolo grandoare, dar chiar daca-si doreste totul nu mai intinereste, ramane asa tot in schimbare, fie ca vrea fie ca moare. Nimeni nu se uita, dar el incet incet cam cade… Aripile se desprind si pleaca in alte departari lasandu-l pe el intr-o mare involburata. Marea suparata il arunca peste tot si-l ineaca in suspinele lui dupa trecutul ce nu va mai fi, dar iata ca apare in cruda realitate un alt inger cum fu el demult si-l salveaza, si-l duce intr-un alt loc pe cale sa apuna cu suspinele unei alte fete inecate intre suspine…

Si asa totul continua intr-un nesfarsit cerc ce incepe frumos si se termina dezastruos, pana ce incercuiti se pierd in umbrele apuse si totul se repeta monoton ca intr-un cosmar distrugator… Lanturile se tot prind, iar ei sunt mereu salvati.


Imi Place Twilight!


twilightDesi am furat sloganul de campanie al unui presedinte american (cel putin asa au spus in „viata cu louie”) vreau ca voi, cititorii invizibili, sa aflati ca-mi place seria „amurg”. Filmul mi se pare ok, are farmecul lui si daca lasi naibii povestile cu Vlad Dracul si te chinui sa gasesti o alternativa acceptabila, atunci poate o sa reuseasca multi sa nu mai critice. Ok, poate sunt eu mai intepata fiindca baga filmul si cartile in aceeasi oala, dar oricum cartile sunt destul de bune. Adica nu neaparat povestea in sine, ci felul de a descrie anumite lucruri, amuzamentul si personalitatile personajelor. Mi se pare normal sa avem cu toti o parere, dar „vedeti voi, ale voastre devin idiot de exagerate”. Unele faze devin ridicole si in carte, dar pana si acelea au intr-un fel farmecul lor ciudatel… 

Aceasta a fost doar parerea mea, peace! ^.^

 

P.S: nu sunt o emoista distrusa sau orice alt adjectiv gandit de voi, dar sunteti liberi sa va exprimati

P.S2: nu sunt nici o „pitzipoanca cu tocuri cui si geanta de marinar”, dar din nou sunteti liberi sa va exprimati


Ceva, nu stiu exact ce… Fum!


smokeFum, fum si din pacate iar fum. E in fata mea, in spatele meu, in stanga si in dreapta mea. Si daca ma uit mai bine, il voi vedea plutind deasupra mea, dar stai, e chiar pe mine, se agata si se imbiba in hainele mele. Daca intra in mine? Ce ma fac. Trebuie sa ma calmez, sa gandesc lucid, mai bine fug, dar unde? Fumul e peste tot, ma sufoca, vine spre mine, nu-i pot face fata. In momentul acela de nebunie interioara, ma zbat cu putere sa scap din mrejele lui, apoi, cu prima ocazie ma strecor afara avand grija sa nu fiu observata.

Drumul e acelasi, inapoi de unde am venit, dupa ce ajung acolo de unde am venit o sa ma duc spre cealalta directie, vreau sa le incerc pe toate. In stanga am gasit fum, am incercat in spate si m-am lovit de o ceata densa, care era, bineinteles fum, acum am venit din fata, iar acum… ultima sansa… sa o iau in dreapta, acolo pare mai curat, ceata dubioasa parca se ridica, e sigur momentan, dar oare cat pot scapa? Cat timp pot sa stau departe de fum, parca-l atrag, il simt cum vine spre mine… gandurile acestea paranoice ma inconjoara intruna, dar nu pot sa stau departe de singura directie fara fum, asa ca ma duc, imi iau inima in dinti si pornesc la dreapta …

Directile acestea ma ametesc, sunt nedeslusite… toate ma atrag spre un prag al caderii invizibile…